Iubesc să petrec timp cu familia mea, iubesc natura, iubesc să citesc, să cunosc cât mai multe, să experimentez şi să învăţ mereu lucruri noi, care să mă umple de înțelepciune şi să mă înalţe spiritual.
Da! Iubesc să citesc cărţi care au menirea de a te umple de cunoaştere şi de a-ţi înălţa conştiinţa, făcându-te să devii cine eşti tu cu adevărat. Citind cărţi valoroase, ajungi să înlături din straturile care te îndepărtează de la adevăr şi care nu te lasă să fii tu – natural, autentic şi strălucitor – aşa cum ai fost creat de Dumnezeu.
În această categorie sunt cuprinse şi cărţile scrise de către Părintele Constantin Necula – cărţi pe care le citesc în perioada aceasta. Părintele Constantin are harul să ofere sfaturi pline de înţelepciune, care te ajută să ajungi la esenţa ta. Îţi transmite cu adevărat lumină, bucurie, echilibru, bunătate, blândeţe, simplitate, naturaleţe, autenticitate şi smerenie.
Iată câteva cărţi pe care le citesc acum:
- Familia Chipul Iubirii – „Noi în Biserică nu cununăm femei şi barbati, ci cununăm mire şi mireasă, adică oameni mirunşi îndată după taina Sfântului Botez. Mirunşi şi împărtăşiţi. În taina Sfintei Cununii îi vezi că se emoţionează până şi cei care nu cred în Dumnezeu. Dar, să ştiţi, Biserica cununa şi astfel de bărbaţi sau femei! Duhul Sfânt, Care este primit atunci la cununie, poate să schimbe şi viaţa lor. Pentru că Biserica nu este un spaţiu care aşteaptă, ci un spaţiu care întâmpină şi transmite lumii în care trăim, tot timpul, atomii de convertire, atomii de miresie ai tuturor nădejdilor noastre. Cu alte cuvinte, e una dintre cerinţele mele pe care o adresez celor pe care-i cunun şi, în principiu, o cam ţin, cu mici excepţii. Când ne întâlnim, nu spun: „Părinte, iată soţul meu!”, ci „Iată mirele meu!” Şi „Iată, părinte, mireasa mea!” Pentru că numele de mireasă şi de mire nu durează 24 de ore. Durează o viaţă întreagă. Ne-am pierdut cuvintele şi am inventat unele care-L discriminează pe Dumenzeu. Recăpătaţi-vă cuvintele prin care nu-L discriminaţi pe Hristos şi atunci veţi vedea că inclusiv Taina Cununiei oferă familiei un fundament. Toată lumea crede că familia este formată din bărbat şi femeie. Iar eu am să vă spun că familia e formată din mireasă şi mire, cu Hristos şi cu tot ce vede Hristos de jur-împrejurul Lui ca dar al Împărăţiei lui Dumnezeu pentru ei. Pentru că, în sine, familia este o împărăţie, care nu poate fi alienată, nici aliniată, ci poate fi doar dobândită, dezvoltată, crescută şi împlinită.” – Pr. Constantin Necula
- Bucuria Credinţei – „Cei doi autori ai lucrarii acesteia — Pr. Constantin Necula şi Pr. Cristian Muntean — s-au mişcat şi intersectat mereu dezinvolt (şi) în zone de graniţă ale teologiei sau, mai corect spus, au găsit întotdeauna pretexte de accesibilizare a mesajul hristic pentru variate segmente pastorale. Dinspre poezie spre eseistică, de la judicioasa reflecţie teologală la imprevizibila critică factuală, migrând adeseori între marginirile şi nemărginirile gândirii analitice conexe teologiei (pentru că — nu-i aşa? — orice tărâm al cunoaşterii nu poate fi decât complementar gândirii ştiintei despre Dumnezeu), într-un adevărat du-te-vino al analogiilor şi transfuziilor de sens, cei doi au trecut mereu testul prieteniei. De aceea, alăturarea aceasta izbutită în pagina de carte nu e decat încă un zbor împreună de dragul lui Hristos. Paginile Bucuriei credinţei se întrupează din Întâlnirile părintelui Constantin Necula cu părintele Cristian Muntean în spaţiul dialogului din cetatea Braşovului, într-o serie de emisiuni televizate întâmplate pe parcursul câtorva ani.”
- Sfântul Spiridon Taumaturgul – Autor: Sfantul Simeon Metafrastul – „Cartea pe care o veţi parcurge este una din marile bucurii cărturăreşti pe care Dumnezeu mi le-a îngăduit. Un text patristic despre un Părinte al Bisericii… O bucurie cu atât mai mare cu cât Sfântul Spiridon nu se-aseamănă cu mulţi dintre lucrătorii Duhului Sfânt şi, în aceeaşi vreme, se-aseamănă tuturor acelor care sunt dispuşi la efortul dobândirii Împărăţiei lui Dumnezeu.
Socotesc că generaţiei creştine de astăzi îi revine misiunea reabilitării icoanei creştinului dinaintea lumii. Nu, nu a lui Hristos. Nici a Bisericii. Ci a creştinului, acela care, uneori, căzut pradă ispitelor, uită cu ce mare har l-a înzestrat Dumnezeu. Socotesc, de asemenea, că una dintre metodele acestei restaurări iconografice este ştergerea prafului uitării de pe icoanele sfinţilor şi de pe nelucrarea noastră, după chipul lor… Izvorul păcii lucrătoare în Hristos Dumnezeu…
Sfintelor soboare de sfinţi necunoscuţi, căzuţi sub ranga ucigaşă a Securităţii comuniste, această carte cu nădejdea că, undeva, Dumnezeu va îngădui un alt Sfânt Simeon care să le scrie, spre slava Lui, faptele de lumină ale martirajului lor…” – Pr. Constantin Necula
- Isus Hristos curajul nostru – „Cel mai de preţ lucru pe care aş vrea să vi-l spun e că ne avem unii pe alţii şi că-n această taină a unităţii, Hristos este parte integrantă a ei, dar şi Cel care dinamizează această mişcare către unitate. Ţineţi-vă aproape de Hristos! Să vă aduceţi aminte că locul de închinare real este suferinţa aproapelui vostru. Dar, iertaţi-mă că vă spun, astăzi cea mai mare suferinţă pe care o poţi provoca aproapelui tău este să fii bucuros. Noi nu ne mai putem suporta bucuriile unii altora. Vă rog să vă suportaţi bucuriile. Şi faceţi din fiecare suferinţă încă o lecţie fundamentală prin care să învăţaţi că sunteţi fiii Învierii. Noi valorăm cât valorează conţinutul potirului. Iar conţinutul potirului este nelimitat în valoare, pentru că este Trupul şi Sângele lui Hristos! Acest Trup şi acest Sânge Hristos Îl ia de la Maica Domnului. Ea e prescura din care scoatem la lumină agnetul în care Dumnezeu ni Se prezintă trup şi sânge. Fiţi puternici şi cereţi-i întotdeauna Maicii Domnului să vă ajute să înţelegeţi de fiecare dată taina bucuriei!” – Pr. Constantin Necula
- Vindecările lui Hristos şi vindecarea noastră – „Dumnezeul vindecărilor nostre nu este un Dumnezeu spectacular. Cu o suavitate venită din cer, Hristos Îşi ascunde cât poate de mult menirea Lui de taumaturg. Pentru că El nu vrea să pice în faţa oamenilor doar ca un vindecător. Vindecările Mântuitorului înseamnă, de fapt, fiecare vindecare ce se petrece în sufletul nostru.
Boala omului modern, oricât de apropiat ar fi de ceilalti, este boala singurătăţii, boala non-ascultării de celalalt. Inima noastra are nevoie în schimb de un singur lucru: de o secundă de linişte, de o clipă de vindecare, la apusul soarelui, a întregii oboseli de peste zi. Momentul acesta seamană cu cea mai frumoasă clipă din istoria lumii.
Noi nu suntem o adunare de necunoscuţi. Noi suntem poporul Învierii! De aceea identitatea fiecăruia dintre noi este fundamental legată de Hristos, care este capul Bisericii noastre!” – Pr. Constantin Necula
P.S.:
Consider că este esenţial să ne formăm atât mintea cât şi inima, pentru că acestea sunt două centre în jurul cărora se învârte întreaga noastră educaţie. Dacă una dintre ele va fi neglijată, formarea noastră nu poate să fie deplină. Mintea şi inima au nevoie de moduri diferite de educare. Pe de-o parte, inima aparţine lumii spirituale, iar mintea, datorită raţiunii, aparţine lumii fireşti. De aceea, e necesar ca fiecare să fie învăţată propriile adevăruri: pentru minte, educaţia, iar pentru inimă, credinţa şi implicit iubirea.
Educaţia, credinţa şi iubirea sunt faruri care ne luminează calea şi ne conduc în direcţia potrivită.
Iubirea răspunde la toate întrebările!
Cu drag,
Oana
Foto: Gabi Dios Photography
